Academicianul Toma DORDEA s-a născut pe plaiuri sibiene, în localitatea Bungard, la 1 ianuarie 1921, și-a făcut studiile gimnaziale în comuna natală, iar cele liceale la Liceul „Gh. Lazăr” din Sibiu. După absolvirea strălucită a liceului devine student al Politehnicii din Timișoara, Facultatea de Electromecanică, pe care o urmează în anii grei ai războiului și o absolvă în 1945 cu mențiunea „Magna cum Laude”.
Remarcat încă din anii studenției, este reținut în învățământ, mai întâi ca asistent la catedrele de Mașini electrice și Electrotehnică, iar în 1948 conferențiar suplinitor la disciplina de Electrocăldură. În același an a funcționat și ca profesor de Electricitate la Școala Medie de Energie Electrică din Timișoara. În octombrie 1949 devine conferențiar la disciplina de Mutatoare și mașini electrice speciale, iar în 1951 și la disciplina Exploatarea mașinilor și rețelelor electrice, susținută la Facultatea de Mecanică. Din 1963 este profesor titular la disciplina de Mașini electrice, pe care o va profesa, îmbogăți și ilustra cu atâta dăruire, pricepere și talent, până astăzi (din 1993 ca profesor consultant). Simpla enumerare a disciplinelor parcurse în anii de început (la care se vor adăuga ulterior: Măsurări electrice, Centrale electrice, Calculul, proiectarea și construcția mașinilor electrice, Testarea și modelarea mașinilor), însușite și sistematizate în manieră critică proprie, atât de caracteristică pentru întreaga activitate profesional-științifică și inginerească desfășurată, explică largul și totodată adâncul orizont de cuprindere al preocupărilor viitoare. Căci, aparentul dezavantaj de a-ți însuși și preda mereu alte discipline, impuse de imperativele vremii a fost transformat într-un evident câștig, favorizat de o solidă pregătire matematică (premiul național „Traian Lalescu”, oferit de revista NUMERUS, fusese obținut de tânărul Toma Dordea încă din anii liceului), respectiv de cunoașterea temeinică a fundamentelor fizice ale electrotehnicii.
Activitatea didactică prodigioasă a Profesorului Toma Dordea a fost susținută de un talent pedagogic înnăscut, de înalta sa competență și pasiune pentru cunoaștere, de grija, dragostea, dar și exigența manifestate față de lungul șir al seriilor de studenți (46 la număr) sau mai tineri colaboratori. Desigur că bogata experiență profesională acumulată s-a reflectat și în calitatea activității didactice de la catedră, respectiv în conținutul materialelor didactice elaborate de-a lungul anilor și tipărite – în mai multe ediții – pe plan local sau central. În acest sens un exemplu edificator îl reprezintă cursurile de Mașini electrice, Calculul mașinilor electrice, Construcția mașinilor electrice, Proiectarea mașinilor electrice sau Proiectarea și construcția mașinilor electrice.
În calitate de conducător de doctorat a îndrumat peste 50 de cercetători, care astăzi constituie un corp de elită al Școlii de mașini, aparate și acționări electrice create în zona de vest a României, cu o puternică reprezentare în cercetare și învățământ. Un exemplu elocvent îl reprezintă prof.unv.dr.ing. Ion Boldea care a devenit membru corespondent al Academiei Române.
Preocupările științifice ale Academicianului Toma Dordea se extind de la contribuții teoretice și fundamentale (în domeniile: Matematică, Teoria circuitelor electrice și magnetice în regimuri permanente și tranzitorii, Teoria generalizată a mașinilor electrice, Modelarea și optimizarea mașinilor electrice), la aspecte specifice funcționării diferitelor tipuri particulare de mașini și aparate electrice, respectiv la utilizarea acestora în condiții impuse.
Dintre numeroasele contribuții științifice amintim: a) teoria mașinilor electrice în regim permanent sinusoidal cu luarea în considerare și a pierderilor în fier (din forma generalizată a ecuațiilor stabilite pentru toate tipurile de mașini de curent alternativ, se obțin, prin particularizare, relațiile cunoscute în literatură); b) elaborarea metodicii de calcul al mașinilor electrice pe baza noului model matematic conceput, fapt devenit posibil doar prin utilizarea tehnicii moderne de calcul (a conceput și elaborat, pe baza unor algoritmi originali programe de calcul electromagnetic, atât pentru mașini electrice asincrone cât și pentru mașini electrice sincrone având în vedere saturația și refularea curentului electric în conductoarele din crestăturile mașinilor electrice); c) analiza fenomenele tranzitorii din mașinile electrice; pentru aceasta a extins teoria celor două axe pentru mașini m-fazate cu repartiția nesinusoidală a câmpului magnetic în lungul pasului polar; d) completarea modelelor matematice de analiză a mașinilor electrice cu luarea în în considerare a modului în care curenții turbionari și efectul pelicular din conductoarele înfășurărilor influențează parametrii electrici ai mașinii (această problemă este foarte importantă în cazul mașinilor de inducție cu rotorul în colivie, mai ales în procesul de pornire).
Acestor cercetări fundamentale, care au contribuit la dezvoltarea patrimoniului teoretic al domeniului atât de important, li se adaugă numeroase alte contribuții originale izvorâte din cerințele diverse ale practicii industriale, inginerești, care implică mașinile și aparatele electrice: o nouă mașină uni-polară, cu crestături și tensiune mărită, eventual în varianta supraconductoare și cu contact alunecător metalo-lichid; convertizorul tri-monofazat utilizat ca generator de sudare cu arc electric și simetrizat față de rețea; programe de calcul pentru proiectarea transformatoarelor electrice nesimetrice, cu cuplaje magnetice între coloane și luarea în considerare a pierderilor în fier; programe de calcul pentru proiectarea optimală a mașinii de inducție; optimizarea proiectării și funcționării mașinii de inducție monofazate cu fază auxiliară, utilizată atât ca motor cât și ca generator; teorie și programe de calcul optimizat al mașinilor electrice reactive cu indus segmentat, larg utilizate (în varianta pas cu pas) în acționările electrice moderne; adaptarea mașinilor electrice la condițiile impuse de agregatele aero-electrice, (funcționarea generatorului de inducție în schemă de cascadă suprasincronă, predeterminarea caracteristicilor mecanice pentru înscrierea în gradul de stabilitate impus, exploatarea integrală a domeniului de funcționare a turbinei eoliene ș.a.).
Continuând și dezvoltând tradiționala legătură a Școlii Politehnice timișorene cu industria, Domnia Sa a inițiat, coordonat și finalizat numeroase colaborări contractuale și de expertizare tehnică. Aceste realizări au demarat cu coordonarea proiectării celor patru mașini electrice speciale, componente ale grupului Ward-Leonard din Laboratorul de mașini electrice al Facultății de Electrotehnică și Electroenergetică din Timișoara, unități care au fost fabricate la ICM Reșița.
Lucrările efectuate în ani 1970 pentru Regionala CFR Craiova au elucidat și, în final, au înlăturat cauzele care duceau la distrugerea colectoarelor generatoarelor principale ale locomotivelor Diesel-electrice, cu efecte economice și de creștere a siguranței, deosebite.
Legătura tradițională cu Reșița industrială a fost o adevărată constantă de-a lungul anilor și deceniilor de activitate. Astfel, în perioada construirii Hidrocentralei de la Porțile de Fier I, Întreprinderii Constructoare de Mașini din Reșița i-a revenit sarcina construcției hidrogeneratoarelor de 200 MW. Întrucât era licență străină, iar grupurile similare de pe Volga aveau un zgomot mare (cauzat de armonicile spațiale superioare ale câmpului magnetic din mașină), s-a solicitat modificarea adecvată a tipului de înfășurare. Soluția adoptată s-a verificat pe model în laboratoarele Politehnicii din Timișoara, de rezultate ținându-se seama la proiectarea și ulterior la construcția hidroalternatorului. În colaborare cu UCM Reșița mai pot fi amintite activități, cum sunt: testare și expertize funcționale la grupurile de 76,5 MVA – Centra Hidroelectrică Turnu Rueni, hidrogeneratorul de 13,88MVA – grup 4 de la Hidrocentrala Drăgănești, expertiza de proiectare și testare la motorele asincrone de 5.250 kW pentru Centrala Nuclearo-Electrică – Unitatea 2 Cernavodă.
Urmare a altor colaborări s-au ameliorat soluțiile constructive și performanțele funcționale ale motoarelor de 3200 KW construite de ICM Reșița pentru antrenarea ventilatoarelor de gaze arse de la Centralele Turceni și Rovinari, a hidrgeneratoarelor de 167 MVA de la Hidrocentrala Râul Mare-Retezat, ș.a. Tot la solicitarea ICMR-ului s-a abordat și rezolvat problema deosebit de importantă și productivă a estimării prin măsurători statice a parametrilor mașinii care, integral, nu pot fi determinați decât după montarea acesteia. S-a elaborat metoda, s-a realizat instalația de achiziție a datelor, de prelucrare automată și afișarea rezultatelor, soluție utilizată în standul de încercări al uzinei.
O preocupare importantă s-a referit la utilizarea motoarelor liniare în acționări electrice, sub două aspecte: la viteze mici de propulsie, pentru împingerea vagoneților de mină (la solicitarea Centralei Minereurilor Neferoase Deva, pentru care s-a și construit motorul proiectat) și, respectiv, în vederea propulsiei vehiculelor de cale ferată (la Electroputere Craiova s-a construit o linie experimentală și un vehicul cu o astfel de propulsie). Cercetările au fost extinse apoi la vehiculul suspendat magnetic. Rezultatele obținute au arătat că propulsia prin motoare electrice liniare poate fi competitivă și la viteze mici și mijlocii (domeniul vitezelor foarte mari, de peste 350 km/oră, revenindu-i în totalitate).
A conceput și realizat reglajul fin al tensiunii transformatoarelor electrice sub sarcină, utilizând metoda divizării fluxului magnetic fascicular. Soluția propusă a fost brevetată ulterior și a obținut două Medalii de argint la Salonul Internațional de Invenții Geneva în 2001 și Bruxelles în 2002. Invenția medaliată la Salonul de Invenții de la Bruxelles a fost implementată la S.C. Electroputere Craiova, iar transformatorul realizat în premieră mondială a fost cumpărat și livrat unui laborator de încercări din Grecia.
Cu excepția lucrărilor publicate la începutul carierei, unde îl găsim ca singur semnatar, vădind parcă o confruntare cu propriile-i forțe și capacități, marea majoritate a realizărilor ulterioare a fost obținută prin antrenarea sistematică și colaborarea generoasă cu colegii mai tineri, doctoranzi sau studenți. Disponibilitatea aceasta deosebită, manifestată spontan și neprotocolar, în orice domeniu de activitate și indiferent de gradul sau rangul solicitantului, îl individualizează pe Domnul Academician Toma DORDEA într-un mod remarcabil și fericit. Colaboratorii săi n-au avut decât de profitat de această șansă deosebită, mulți devenind, la rândul lor, cercetători și profesori de mare și recunoscut prestigiu, în țară și în lume.
A publicat 11 cărți, peste 130 lucrări științifice în reviste și volumele unor conferințe naționale și internaționale, a coordonat aproximativ 45 de contracte de cercetare cu mediul industrial, a obținut 5 brevete de invenție.
Competența profesională excepțională a Domnului Academician Toma DORDEA a fost solicitată și valorificată și în numeroase comisii guvernamentale de specialitate, atât pentru recepția unor obiective industriale și hidrocentrale noi, cât și pentru expertizarea, respectiv remedierea unor deranjamente apărute în funcționarea agregatelor energetice de mare putere.
Încununarea firească a acestei pilduitoare activități de o viață în slujba învățământului, a științei și progresului, a fost consacrarea academică, devenind membru corespondent al Academiei Române în anul 1991 și membru titular în anul 1993. A fost Președintele Filialei Timișoara a Academiei Române până în anul 2003. De asemenea, a fost ales, încă de la înființare, Președintele Secției de Electrotehnică și Energetică a Academiei de Științe Tehnice din România. Tot ca o recunoștere a rezultatelor excepționale ale Domniei Sale, Academicianul Toma Dordea a primit înaltul titlu de DOCTOR HONORIS CAUZA al Universității „Politehnica” din Timișoara, al Universității din Craiova, al Universității Tehnice din Cluj-Napoca și al Universității de Nord din Baia Mare. Menționăm totodată, că domnul Academician Toma Dordea a fost ales in anul 1998 ca membru titular fondator al Academiei Francofone a Inginerilor, iar în anul 2000 a fost decorat de președintele României cu Ordinul Național „PENTRU MERIT” în grad de cavaler. În anul 2011 a devenit membru de onoare al Fundației Politehnica Timișoara.
Pe lângă dotarea intelectuală nativă, înalta performanță a fost posibilă datorită exigenței și dăruirii proprii în slujba lucrului temeinic făcut, calități definitorii dobândite din buna tradiție a familiei și stimulate, remarcate și prețuite de mari personalități ce i-au marcat anii de început: Valeriu Alaci, Mihai Ghermănescu, Plauțius Andronescu, Alexandru Nicolau, Remus Răduleț sau Corneliu Micloși. Calitățile profesionale și umane remarcabile ale Academicianului Toma DORDEA au contribuit, hotărâtor, la desemnarea domniei-sale ca șef al Catedrei de Mașini electrice (din 1952 până în 1990, cu o întrerupere când a fost prorector), ca prodecan (1953 – 1955) și apoi decan al Facultății de Electrotehnică (1955 – 1968), ca prorector al Institutului Politehnic din Timișoara (1981 – 1984).
Domnul Academician Toma DORDEA, deși în 1 ianuarie 2010 a împlinit vârsta de 90 ani, în ultimii 2 ani a publicat tratatul "Mașini electrice. Programe de calcul" la Editura Politehnica Timișoara în anul 2010, și 4 lucrări științifice cotate in baze de date internaționale, performanță pe care nu mulți dintre cei mai tineri o pot evidenția.
Pentru toate cele relevate mai sus, pentru prezența remarcabilă a dumneavoastră în viața academică și socială, pentru exemplul încurajator și stimulator ce îl reprezentați pentru noi toți, Conducerea Filialei ASTR Timișoara vă adresează, cu ocazia împlinirii vârstei de 92 ani, sincere felicitări, sănătate și tradiționalul
La mulți ani!
Conducerea Filialei ASTR Timișoara
