Industria grea reprezentata, în special prin domeniile siderurgie-metalurgie, constituie un pilon de dezvoltare și progres al unei tari.
Industria grea contribuie la dezvoltarea multiplelor ramuri ale construcției de mașini, industriilor auto, minere, energetice, textile, alimentare, agricole și a bunurilor de larg consum. Industria grea pentru a fi creata și dezvoltata necesita bogății naturale, o ampla și susținută cercetare sistemică și tehnologică, surse energetice și o politica fundamentală și aplicativă.
Pe plan mondial și la noi în tara s-a acordat atenție dezvoltării siderurgice. De secole au funcționat unități siderurgice la Reșița, la Hunedoara, la Oțelul Roșu și am militat pentru crearea în urma cu câteva decenii și a unităților siderurgice de la Galați, Târgoviște și Călărași.
După privatizările făcute, actualmente siderurgia românească este reprezentată de unitățile: Arcelor Metal Galați și Hunedoara, Mechel Târgoviște și Oțelul Roșu, T.M.K. Reșița și Tenaris Donasid în Călărași.
Pe glob în toate regiunile producătoare de oțel, în ultimele decenii s-au înregistrat scăderi cu excepția Asiei, zona în care au apărut creșteri datorita unor evoluții pozitive în China, India și Coreea de sud.
Evoluția producției de oțel lichid pe plan mondial și în unele tari este prezentată în fig. 1
Dacă în 1989 China și India generau 12 % din producția mondială de oțel lichid, în anul 2009 generează 49%
Marii producători de oțel, înclină spre un optimism moderat în organizarea pieței otelului și-și adaptează producția la cererile pieței pe termen scurt sau lung.
Evoluția producției de oțel lichid în România după ce a atins un maxim în 1989, are tendința de scădere continua cu mici fluctuații în unele perioade.
Producția de oțel lichid trece de la extaz la agonie intr-o perioada scurta de timp, situație reliefată în fig.2
Fig. 2 România –producția de oțel lichid
Reducerea producției de oțel lichid în tara noastră a influențat negativ dezvoltarea economică și a contribuit în mod decisiv la reducerea avuției și la scăderea nivelului de trai.
Apare întrebarea firească, dacă am avut sau nu o politică coerentă și bine fundamentată privind siderurgia românească. Răspunsul să și-l dea fiecare folosind datele prezentate și greutățile prin care trecem.
Ca unul care am contribuit în variate forme la atingerea extazului siderurgiei naționale îmi permit de a exprima câteva păreri:
Consider ca s-a ignorat faptul ca știința și tehnologia constituie motoarele dezvoltării societății.
Text reprodus din lucrarea prezentata la VI a ediție a Zilelor Academiei de Științe Tehnice din România, 22…23 septembrie 2011, Timișoara.
Prof.dr.ing. Marin Trușculescu
