Editura Academiei Române, 2001, 459 pg.
Tratatul elaborat de acad.Radu P.Voinea - preşedintele Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, şi Ion V.Stroe, este dedicat teoriei sistemelor dinamice, domeniu de mare actualitate aflat în plin proces de aprofundare.
Importanţa considerării sistemelor dinamice în tratatul prezentat poate fi apreciată, pe de o parte prin rolul mare pe care îl au astfel de sisteme în diverse ramuri ale ştiinţei şi tehnicii, iar pe de altă parte prin modul raţional şi sistematic al expunerii lor. De fapt este abordat un domeniu de vârf al ştiinţei actuale a mecanicii, toate dezvoltările prezentate fiind bazate pe cele mai recente studii cunoscute.
Deosebit de interesantă este partea introductivă în care se prezintă generalităţi, insistându-se asupra definirii sistemelor dinamice şi a exemplificării lor. Este evidenţiată existenţa sistemelor a caror evoluţie nu poate fi prevazută chiar dacă sunt cunoscute legile ce guvernează comportarea lor.
Elementele esenţiale ale teoriei sistemelor liniare autonome şi neautonome, precum şi ale sistemelor neliniare, sunt dezvoltate în capitolele 2-5. În legătură cu sistemele neliniare se arată şi unele caracteristici mai deosebite ca saltul ce conduce la noţiunea de catastrofă, posibilitatea pierderii sau câstigării bruşte a stabilităţii etc.
Un capitol special (cap.6) este dedicat studiului punctelor critice ale sistemelor dependente de parametrii, domeniu strâns legat şi de introducerea principalelor elemente de teoria catastrofelor. Pe baza studiului ramificaţiilor se analizează stabilitatea structurală, punctele critice şi în plus se introduc catastrofele elementare.
Următoarele două capitole (cap.7 şi 8) cuprind importante aspecte legate de studiul şi determinarea soluţiilor periodice ale sistemelor neliniare, precum sisteme hamiltoniene (cap.9).
După această pregătire se trece la tratarea ramificaţiilor globale, (cap.11 şi 12) urmate de introducerea în studiu a atractorilor şi a mulţimilor conexe.
Concepte fundamentale privind miscările haotice se dau în capitolele 13-15, redactate în conformitate cu cele mai moderne cercetări cunoscute. Este prezentată sinteza principalelor noţiuni privind fractalii sau atractorul straniu, şi descrierea metodelor generale de studiu ale mişcărilor haotice.
Ultimul capitol (cap.16) se referă la sisteme dinamice vagi definite cu ajutorul mulţimilor fuzzy.
Expunerea întregului material este foarte clară şi sistematică, realizată într-un stil propriu remarcabil din punct de vedere ştiinţific.
Mai mult, metodele de studiu prezentate şi sistematizarea rezultatelor pentru diferite cazuri de sisteme dinamice, sunt însoţite de numeroase particularizări. Trebuie evidenţiate principalele concluzii conţinute în cadrul capitolelor speciale, privind teoria catastrofelor sau a mişcărilor haotice.
În consecinţă se poate aprecia apariţia tratatului ca foarte utilă pentru cercetători şi specialişti, contribuind la umplerea unui gol existent în literatura noastră de specialitate.
Prof.dr.ing. Liviu Brîndeu
Academia de Ştiinţe Tehnice din România -
Filiala Timişoara
